Cele mai frumoase plaje din România: 14 plaje de la Deltă la Vama Veche

Dacă te întrebi care sunt cele mai frumoase plaje din România, răspunsul depinde mai întâi de un singur lucru: pleci spre nord sau spre sud de Constanța. Litoralul are doar vreo 245 de kilometri și pe hartă pare o linie dreaptă, dar ascunde două lumi care aproape nu seamănă. În nord, acolo unde se termină Delta Dunării, marea spală zeci de kilometri de nisip la care nu duce niciun drum. În sud, stațiunile stau una lângă alta, cu șezlonguri, salvamari și muzică din baruri până dimineața.

Nouă, ca turiști din Cehia, ne-a surprins tocmai contrastul ăsta: într-o singură zi poți trece de la o plajă pustie, unde singurii vecini sunt pescărușii, la o faleză plină ca un festival. Am mers pe toată coasta, de la Sfântu Gheorghe până la granița cu Bulgaria, și am ales paisprezece plaje, fiecare pentru alt fel de om. Stațiunile și hotelurile le-am descris separat în ghidul despre litoralul românesc și stațiunile lui. Aici vorbim doar despre mare: nisip, intrarea în apă, cât de caldă, cât de sărată și cât de curată e apa, când vin meduzele, ce înseamnă steagurile, cât costă un șezlong și cum ajungi din București sau din Constanța la plajele sălbatice și unde lași mașina.

Cele mai frumoase plaje din România: 14 plaje de la Deltă la granița cu Bulgaria

Le-am luat de la nord la sud. Primele cinci sunt sălbatice, cu un minimum de servicii și cu un drum care face parte din experiență. Urmează plajele din stațiuni, unde ai de toate, iar la final sudul de lângă granița cu Bulgaria, unde cele două lumi se întâlnesc. La fiecare scriem ce nisip are, cum intri în apă, ce găsești acolo, pentru cine e potrivită și, unde contează, cum ajungi și unde lași mașina.

1. Sfântu Gheorghe: nisipul de la capătul Deltei

Satul Sfântu Gheorghe stă la capătul brațului sudic al Dunării și nu are drum de legătură cu restul țării. Din București ai cam 300 de kilometri și, orientativ, patru ore de mers cu mașina până la Tulcea, apoi urmează apa: cu nava clasică faci cam patru ore, cu șalupa rapidă aproximativ jumătate. Vara șalupele se umplu, așa că e bine să-ți rezervi locul cu cel puțin două zile înainte, mai ales pentru weekend. Plaja de dincolo de sat e una dintre cele mai lungi din țară, sursele locale vorbesc de peste 30 de kilometri de nisip.

Nisip și apă: nisip fin, cenușiu-maroniu, cu scoici, apă foarte mică la mal și adesea mai tulbure din cauza Dunării. Facilități: practic niciuna. Umbra, apa și mâncarea le aduci tu. Pentru cine: pentru cei care vor să fie singuri pe plajă și văd drumul lung ca parte din vacanță. Nouă ne place plaja asta cel mai mult dintre toate, tocmai pentru că nimeni nu ajunge aici doar așa, pentru o după-amiază. Ia cu tine soluție de țânțari, seara în Deltă pot fi de nesuportat.

2. Sulina: orașul unde Dunărea se varsă în mare

Sulina e cel mai estic oraș al României și, la fel ca la Sfântu Gheorghe, ajungi aici doar cu vaporul din Tulcea. Plaja e dincolo de oraș, cam la un kilometru și jumătate până la doi kilometri și jumătate de faleză, în funcție de unde te cazezi, iar vara circulă microbuze până acolo. Spre deosebire de Sfântu Gheorghe, aici poți închiria și șezlong, o zi întreagă costă, potrivit presei, în jur de 30 de lei, așa că e cea mai comodă dintre plajele din Deltă.

Nisip și apă: nisip foarte fin, intrare lină, apă liniștită. Facilități: de bază, șezlonguri doar pe o parte din plajă. Pentru cine: pentru cei care vor să combine Delta cu plaja și nu vor să renunțe cu totul la cafeaua de pe nisip. Seara merită o plimbare pe faleză și prin vechiul cimitir marinăresc, amândouă din vremea când aici își avea sediul Comisia Europeană a Dunării.

3. Gura Portiței: limba de nisip dintre mare și lac

Gura Portiței e o fâșie îngustă de nisip între Marea Neagră și laguna Razim (Razelm). Drum nu există, bărcile pleacă din portul Jurilovca sau de la Portița. Jurilovca e la vreo 100 de kilometri de Constanța și la puțin peste 300 de kilometri de București. Pe o parte ai plaja de mare, pe cealaltă apa liniștită a lagunei, unde poți urmări păsările și apusul.

Nisip și apă: nisip fin și deschis la culoare, intrare lină. Facilități: concentrate în complexul turistic cu căsuțe din stuf și restaurant, în afara lui nimic. Pentru cine: pentru cupluri și pentru oricine vrea câteva nopți fără mașini. O atenționare: în 2025 complexul s-a deschis mai târziu din cauza modernizării, iar canalul de acces a fost adâncit. Înainte să-ți planifici drumul, verifică la operatorul bărcilor din Jurilovca dacă bărcile circulă în perioada ta și dacă complexul e deschis.

4. Vadu: stepă, nisip și nimic altceva

Vadu e probabil cea mai cunoscută plajă sălbatică de pe litoral. E la aproximativ un kilometru de satul cu același nume, la nord de Năvodari, iar în spatele ei e doar stepă cu iarbă. Copaci nu cresc, așa că umbra ți-o aduci de acasă. Din Constanța faci cam 40 de kilometri, din București ia în calcul trei ore și ceva, plus coada de vineri pe A2. După noi, e cea mai frumoasă dis-de-dimineață și înainte de apus, când plaja se golește și cerul se aprinde deasupra stepei.

Nisip și apă: plajă de nisip lungă, nu foarte lată, cu intrare lină. Facilități: niciun șezlong, nicio terasă, rareori vreun duș. Pentru cine: pentru cei care vor liniște și sunt dispuși să-și care tot ce le trebuie. Pentru familiile cu copii mici, mai degrabă nu: lipsesc umbra și toaletele. Vadu e în Rezervația Biosferei Delta Dunării, deci îți trebuie permis (mai multe în partea despre reguli), nu ai voie să parchezi pe plajă și nici să pui cortul.

5. Corbu: plaja sălbatică la un pas de civilizație

Corbu e vecinul de la sud al plajei Vadu și astăzi cea mai populară plajă sălbatică de pe litoralul românesc. Are în jur de 20 de kilometri lungime și pe alocuri cam 50 de metri lățime. Din Constanța sunt vreo 35 de kilometri, din Năvodari faci cu mașina aproximativ 25 de minute, iar ultimii patru kilometri sunt pe dale de beton și pietriș. Mașina o lași în parcarea amenajată de la capătul drumului, unde vara, după spusele vizitatorilor, plătești în jur de 10 lei. În weekendurile din iulie și august parcarea se umple devreme, așa că merită să ajungi înainte de zece.

Nisip și apă: nisip fin cu scoici, intrare lină. Facilități: lângă faleză și în sat sunt pensiuni, campinguri, restaurante și baruri de plajă, pe nisip aproape nimic. Salvamari permanenți nu sunt, așa că atenție cu copiii și cu cei care nu înoată bine. Pentru cine: pentru cei care vor să guste o plajă sălbatică, dar seara le place să mănânce la restaurant. Cortul îl poți pune doar în campingurile de pe faleză, pe plajă nu.

6. Mamaia și Mamaia Nord: cel mai lat nisip de pe litoral

Mamaia e o limbă de pământ între mare și lacul Siutghiol, iar plaja are în jur de 8 kilometri lungime și pe alocuri până la 200 de metri lățime. O mare parte din lățimea asta o datorează proiectului european prin care plajele dintre Mamaia, Constanța și Eforie Nord au fost lărgite cu aproximativ o sută de metri cu nisip adus și au primit diguri de piatră. Capătul nordic, Mamaia Nord, ține deja de Năvodari și tocmai acolo sunt două dintre cele cinci plaje cu Steag Albastru din 2026, Axxis și Phoenicia.

Nisip și apă: nisip deschis la culoare și intrare lină, fără pietre, ideală pentru copii mici. La capătul sudic, spun localnicii, în nisip sunt mai multe cioburi ascuțite de scoici, așa că încălțările de apă prind bine. Facilități: de toate, de la dușuri la cluburi de plajă, salvamari pe toată lungimea. Pentru cine: familii și oricine vrea barul la îndemână. Un șezlong costă aici, potrivit unui sondaj Playtech.ro, până la 50 de lei, iar un set cu două șezlonguri și umbrelă, în vârf de sezon, 100–150 de lei; Mamaia Nord iese de obicei mai scump. Dacă vii fără mașină, trenul CFR te lasă în Constanța, de unde ai autobuz sau taxi până în stațiune. Cu mașina, ține cont că parcările de lângă plajă se plătesc și se ocupă repede în weekend.

7. Constanța: Plaja Modern și Trei Papuci

Constanța e oraș, dar are plaje mai bune decât te-ai aștepta. Cea mai cunoscută e Plaja Modern, sub centrul istoric, o plajă urbană largă, cu intrare lină, lărgită prin același proiect ca Mamaia. Ceva mai încolo e Trei Papuci, pe care localnicii o laudă mai ales pentru intrarea plăcută în apă.

Nisip și apă: nisip, diguri, apă liniștită între ele. Facilități: urbane: dușuri, baruri și șezlonguri în jur de 25 de lei. Pentru cine: pentru cei care stau în oraș fără mașină și vor să intre în mare între Cazino și muzee. Pentru o săptămână de plajă n-am alege-o, dar pentru o după-amiază după o tură prin oraș e exact ce trebuie. Fiind la vreo 225 de kilometri de București, e și varianta cea mai simplă pentru o zi de mare cu trenul.

8. Eforie Nord și Eforie Sud: băi de nămol și Steag Albastru

Plaja din Eforie Nord are cam 4 kilometri lungime și până la 100 de metri lățime și e protejată de diguri. În partea nordică mai dai uneori de pietre când intri în apă. Mai la sud, Eforie Sud are aproximativ 2 kilometri de plajă și, în 2026, două plaje cu Steag Albastru, Azur și Citadel. A treia, Dharma Beach, e în programul pilot și abia urmează să obțină certificarea.

Nisip și apă: nisip fin, intrare lină, între diguri marea e mai liniștită. Facilități: complete, iar în Eforie Nord șezlongurile sunt printre cele mai ieftine de pe litoral, în jur de 25 de lei. Pentru cine: familii și cei care vor să combine marea cu împachetările cu nămol de la lacul Techirghiol, chiar în spatele orașului. Eforie Sud e ceva mai liniștită. Ambele au gară pe linia Constanța – Mangalia, așa că ajungi acolo și fără mașină.

9. Tuzla: apă verde-albăstruie sub faleză

Tuzla e o porțiune sălbatică la sud de Eforie, lungă de vreun kilometru, sub o faleză de lut. Apa e aici, pentru standardele litoralului românesc, vizibil verde-albăstruie, iar adâncimea crește mai repede decât în alte locuri, ceea ce îi bucură pe înotători și mai puțin pe părinții cu copii mici. Vântul aproape constant o face un loc bun pentru windsurf și kiteboarding.

Nisip și apă: nisip fin, fund care coboară mai repede, mai des valuri. Facilități: pe o parte din plajă șezlonguri scumpe, restul liber. Pentru cine: pentru înotători cu experiență, surferi și cei care nu se plâng de puțin disconfort. Atenție la faleză: lutul se surpă după ploi, iar în februarie 2025 autoritățile au interzis accesul pe o parte din falezele de la Tuzla și din vecinătate, de la 23 August. Nu te întinde sub faleză și respectă marcajele.

10. Costinești: plaja cu epava

Costinești are cam 5 kilometri de plajă cu nisip și un simbol pe care îl știi probabil din mii de poze: epava ruginită a navei Evangelia, eșuată aici în 1968. Din motive de siguranță nu e recomandat să te apropii de ea, nici pe jos, nici înotând, structura e ruptă de rugină. Lângă stațiune e Golful Francezului, un golf mic la care ajungi pe un drum de câmp și unde nudismul e tolerat prin tradiție.

Nisip și apă: nisip, intrare lină. Facilități: complete și gălăgioase, șezlong în jur de 60 de lei. Pentru cine: studenți și găști care vor mare ziua și cluburi noaptea. Familiilor le-am recomanda în august alt loc.

11. Olimp și Neptun: plajă sub faleză și verdeață în spate

Plajele din Olimp și Neptun se leagă astăzi una de alta și se întind pe mai mult de 3 kilometri, pe alocuri late de până la 200 de metri. În Olimp hotelurile stau pe malul înalt și cobori la apă pe scări, deci, dacă ai cărucior, verifică accesul dinainte. Tot în Olimp e și a cincea plajă cu Steag Albastru din 2026, Phoenicia Blue View. În Neptun cea mai des recomandată e plaja de La Steaguri.

Nisip și apă: nisip fin, auriu, intrare în mare parte lină, pe alocuri pietricele. Facilități: complete, cu pădurea Comorova în spate, unde poți fugi la umbră. Pentru cine: familii și cupluri care vor liniște și servicii în același timp. Noi ne-am alege un hotel sus, pe faleză, pentru diminețile cu vedere spre mare.

12. Venus, Cap Aurora și Saturn: plaja împărțită în golfuri

Venus are cam 1,5 kilometri de țărm, pe care golfuri mici îl împart în porțiuni mai înguste. Spre Saturn plaja se îndreaptă și în zona cea mai aglomerată ajunge la aproximativ 200 de metri lățime. Cap Aurora, între Venus și Jupiter, are doar vreo 500 de metri de nisip și se leagă fără întrerupere de plajele vecine. Saturn, în sud, se învecinează deja cu Mangalia.

Nisip și apă: nisip, intrare lină, în golfuri apa e mai liniștită. Facilități: complete, dar fără cea mai mare gălăgie. Pentru cine: pentru o vacanță clasică la plajă, fără experimente. Avantajul golfurilor e că-ți găsești porțiunea care ți se potrivește: lângă bar sau mai departe de el.

13. 2 Mai: vecinul mai liniștit al Vămii

Satul 2 Mai e la doar câțiva kilometri nord de Vama Veche și are de obicei aceeași atmosferă relaxată, doar mai liniștită și ceva mai ieftină. Te cazezi în pensiuni și hoteluri mici, complexe mari nu sunt. Fâșia de plajă dintre 2 Mai și Vama Veche e locul unde merg cei care vor intimitate, inclusiv nudiștii.

Nisip și apă: nisip, intrare lină. Facilități: modeste, iar șezlongurile sunt printre cele mai ieftine de pe litoral. Pentru cine: pentru cupluri și călători mai în vârstă care iubesc Vama, dar nu până la cinci dimineața. Un lucru pe care nu-l auzi în alte ghiduri: pe 3 iunie 2026 cineva a anunțat la 112 o mină antidebarcare pe plaja dintre 2 Mai și Vama Veche, iar scafandrii militari au neutralizat-o în aceeași zi. Mai multe în partea despre siguranță.

14. Vama Veche: plaja unde nu se doarme

Vama Veche e ultimul sat românesc dinaintea graniței cu Bulgaria. Plaja are cam un kilometru, e mai îngustă decât în stațiuni, cu nisip mai grunjos și pe alocuri fund cu pietre, așa că încălțările de apă își au rostul. Capătul sudic e unul dintre puținele locuri unde nudismul e tolerat prin tradiție. Din Constanța ai vreo 55 de kilometri, din București în jur de 265; în weekendurile de vară și de 1 Mai parcarea devine cea mai mare problemă, așa că dacă poți, vino în timpul săptămânii sau lasă mașina la cazare.

Nisip și apă: nisip mai grunjos, pe alocuri pietre. Facilități: baruri direct pe nisip, muzică până dimineața. Un șezlong costă, potrivit Playtech.ro, în jur de 50 de lei în timpul săptămânii și 80 de lei în weekend, pe unele porțiuni chiar 100 de lei. Pentru cine: pentru tineri și pentru oricine vrea să simtă bucata de contracultură românească pe care o reprezintă Vama. Cel mai bine în iunie sau în septembrie, când nu e atât de plin. Somn nu prea ai, dar nici n-a fost vreodată ăsta scopul.

Plajele, pe scurt

Temperatura apei în Marea Neagră pe luni

Marea Neagră e puțin adâncă în dreptul României și vara se încălzește repede, dar primăvara și toamna se răcește la fel de repede. Tabelul arată temperaturile medii ale apei la Constanța, după datele pe zece ani ale site-ului seatemperature.info, iar lângă ele cea mai mică și cea mai mare valoare măsurată în luna respectivă. Valorile extreme contează: arată cât de mult se poate schimba apa în câteva zile.

Sezonul de îmbăiere ține deci de la jumătatea lui iunie până la sfârșitul lui septembrie. Nouă ni se pare cea mai bună prima jumătate a lui septembrie: marea are după vară tot peste douăzeci de grade, stațiunile se golesc și pe plajele sălbatice ești aproape singur. Dacă poți alege, evită perioada de la jumătatea lui iulie până la jumătatea lui august, mai ales weekendurile: atunci prețurile sunt la maximum, parcările din Mamaia și Vama Veche sunt pline, iar vinerea după-amiaza pe A2 spre mare și duminica seara înapoi spre București se stă la coadă. De 1 Mai litoralul se umple și el, dar apa are atunci în medie sub 16 °C, deci e mai mult o ieșire la mare decât o baie.

Cât de sărată și cât de curată e apa la plajele din România

Salinitatea. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța, apa de la suprafața Mării Negre are în jur de 18 la mie sare, adică aproximativ jumătate din salinitatea oceanului. Explicația e simplă: în mare se varsă o cantitate uriașă de apă dulce din Dunăre și din alte râuri, iar cu Mediterana e legată doar prin Bosforul îngust. În practică, în Marea Neagră plutești mai greu, dar apa nu te ustură la fel de tare în ochi și nu rămâi lipicios după baie. Dacă ai fost în Grecia sau în Turcia, diferența o simți din prima.

Curățenia. România raportează Agenției Europene de Mediu (EEA) 50 de zone de îmbăiere monitorizate, 49 dintre ele la mare. Potrivit raportului EEA privind calitatea apei de îmbăiere în 2025, 84 % dintre ele au avut calitate excelentă și 16 % bună, niciuna nu a fost evaluată ca necorespunzătoare. Aceeași proporție a ieșit și cu un an înainte. Se măsoară în principal bacteriile, nu transparența: apa poate fi excelentă din punct de vedere igienic și totuși tulbure din cauza nisipului și a sedimentelor aduse de Dunăre.

Steagul Albastru 2026. Distincția internațională pentru calitatea apei, siguranță și servicii au în 2026 doar aceste plaje, toate la mare:

• Axxis și Phoenicia în Năvodari (Mamaia Nord),
• Azur și Citadel în Eforie Sud,
• Phoenicia Blue View în Olimp.

Dharma Beach din Eforie Sud e deocamdată plajă pilot, care abia urmează să obțină certificarea. Față de Bulgaria sau Grecia e puțin, dar asta nu înseamnă că în rest apa e murdară. Steagul Albastru trebuie cerut chiar de administratorul plajei, care trebuie să îndeplinească și condițiile legate de servicii.

Transparența. Snorkelingul nu prea are rost aici. Fundul nisipos și Dunărea fac apa mai puțin limpede decât în Adriatica sau în Marea Egee. Cea mai albastră apă o au, după vizitatori, Tuzla și plajele din sud, iar cea mai tulbure e de obicei lângă gurile Dunării.

Meduze în Marea Neagră

Meduze sunt, dar nu sunt periculoase. Cel mai des vei vedea două specii:

• Aurelia aurita, meduza transparentă cu patru cercuri în mijloc. Înțeapă foarte slab, majoritatea oamenilor nu simt nimic.
• Rhizostoma pulmo, meduza mare, albicioasă, cu marginea violetă, care poate trece de jumătate de metru. Institutul „Grigore Antipa” o descrie ca o specie comună, care nu e periculoasă. O înțepătură provoacă de obicei usturime și o iritație ca de la urzici, timp de două-trei zile.

Meduzele se înmulțesc odată cu apa caldă, spre sfârșitul verii, iar cele mai multe sunt aruncate de mare pe plajă la sfârșitul lui septembrie și în octombrie. În verile calde presa scrie despre „invazii” de meduze, ultima dată în 2025, și asta privește mai ales plajele din zona Năvodari și Mamaia. Practic: nu le atinge, nici pe cele eșuate pe nisip, explică-le copiilor dinainte, iar dacă te înțeapă vreuna, clătește locul cu apă de mare și nu-l freca.

Valuri, steaguri și salvamari

Marea Neagră pare liniștită, dar România e printre țările cu cele mai multe înecuri din Uniunea Europeană, iar salvamarii scot în fiecare vară din apă zeci de oameni. Câteva reguli pe care merită să le știi:

• Steagul verde: mare calmă, îmbăiere fără restricții.
• Steagul galben: valuri mai mari sau curenți. În apă doar înotătorii cu experiență, copiii nu.
• Steagul roșu: îmbăierea e interzisă pentru toată lumea, inclusiv pentru înotătorii buni. Salvamarii și jandarmii veghează la respectarea interdicției, iar pentru nerespectare se dau amenzi: la Venus, un turist care a ignorat avertismentele salvamarilor a primit 2.500 de lei.
• Steagul roșu cu galben marchează de obicei porțiunea supravegheată de salvamar. În afara ei înoți pe propria răspundere.
• Geamandurile delimitează zona de îmbăiere. Nu trece de ele: dincolo circulă jeturi și bărci, care au voie în zonă doar pe culoarele amenajate.

Salvamarii păzesc plajele din stațiuni cam din iunie până în septembrie, de obicei de la opt dimineața la șapte seara. Pe plajele sălbatice ca Corbu, Vadu sau în Deltă nu există salvamari permanenți. Cele mai periculoase zile pe litoralul românesc sunt cele de după un vânt puternic, când sunt valuri și curenți de retur. Dacă te trage curentul spre larg, nu înota împotriva lui, ci paralel cu plaja, până când îți dă drumul.

Reguli pe plajă: șezlonguri, prețuri, câini și nudism

Plajele din România sunt publice și accesul pe ele e gratuit. Plătești doar șezlongurile, umbrelele și serviciile. Din mai 2026, România are și primul ghid național pentru amenajarea plajelor, publicat de Ministerul Mediului împreună cu Ordinul Arhitecților din România.

Cât costă un șezlong

Prețurile la șezlonguri nu le centralizează nimeni și diferă de la o porțiune la alta. Orientativ, după sondajul Playtech.ro din iulie 2026:

Cele mai ieftine sunt de obicei Eforie Nord și 2 Mai, cele mai scumpe Mamaia Nord și cluburile de plajă. Pe plajele sălbatice șezlonguri nu există deloc.

Cât din plajă pot ocupa șezlongurile

• Șezlongurile și umbrelele pot acoperi cel mult 70 % din suprafața închiriată. Restul trebuie să rămână liber pentru cei care vin cu prosopul lor, iar administratorul nu are voie să-ți blocheze accesul la apă, chiar dacă nu iei șezlong.
• La malul apei trebuie să rămână o fâșie liberă, fără șezlonguri sau construcții. Potrivit presei, e vorba de aproximativ 5–10 metri de la linia apei.
• O parte din plaje sunt administrate direct de primării ca „plaje publice”, fără șezlonguri și baruri închiriate. Presa vorbește de aproximativ 20 % din suprafața litoralului, porțiunile exacte diferă de la o localitate la alta.

Ce e interzis și cât costă amenzile

• Condusul cu mașina, ATV-ul sau motocicleta pe plajă: 5.000–10.000 de lei. Pe plajele sălbatice Corbu și Vadu se fac controale.
• Campatul în afara campingurilor: 500–1.000 de lei. Se aplică pe tot litoralul, inclusiv pe plajele sălbatice.
• Mucurile îngropate în nisip și gunoaiele: 1.000–2.500 de lei.
• Fumatul e interzis în zonele marcate pentru nefumători, pe care Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor le cere din aprilie 2026.
• Sticla e interzisă pe plajă de mulți administratori, din motive de siguranță.
• Drona poate decola de pe plajă doar dacă pilotul e înregistrat la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, iar peste oameni nu ai voie să zbori fără autorizație.
• Distrugerea dunelor și a plantelor protejate se pedepsește. Dunele din nord sunt protejate, nu le traversa în afara potecilor.

Câinii pe plajă

Între 1 mai și 30 septembrie câinele are voie pe plajă doar cu acordul administratorului porțiunii respective, în lesă, iar rasele considerate periculoase cu botniță. Trebuie să strângi după el, iar amenda pentru nerespectarea regulilor e de 100–1.000 de lei. În afara sezonului ajung lesa și curățenia. În practică: pe plajele supravegheate din stațiuni mai bine nu mergi vara cu câinele, decât dacă hotelul sau administratorul porțiunii îți spune clar că se poate. Pe plajele sălbatice întâlnești mai des oameni cu câini, dar lesa și punga ia-le și acolo.

Nudism

În România nu există o plajă nudistă amenajată și delimitată oficial. Nudismul e însă tolerat prin tradiție în câteva locuri unde nu-l deranjează nimeni:

• capătul sudic al plajei din Vama Veche și fâșia dintre Vama Veche și 2 Mai,
• Golful Francezului de lângă Costinești,
• porțiunile izolate ale plajelor sălbatice Vadu, Corbu, Tuzla și plajele din Delta Dunării.

În stațiuni și lângă complexele hoteliere nudismul nu e tolerat. Rămâi acolo unde sunt deja nudiști și ține costumul de baie la îndemână.

Permisul pentru plajele sălbatice din Delta Dunării

Vadu, Corbu, Gura Portiței, Sulina și Sfântu Gheorghe sunt în Rezervația Biosferei Delta Dunării și pentru acces îți trebuie permis. Îl cumperi online pe permise.ddbra.ro, prin SMS sau de la automatul de la intrarea în Corbu dinspre Năvodari. Prețuri după portalul oficial de vânzare al administrației rezervației:

Gratuit îl au elevii, studenții, pensionarii, persoanele cu dizabilități și localnicii. Permisul pentru mașină e valabil doar împreună cu cel de persoană. Și nu e vorba de un drept de a parca pe plajă: mașina se lasă în parcarea amenajată, nu pe nisip și nici în dune.

Unde dormi lângă plajele sălbatice

Hotelurile din stațiuni, de la Mamaia la Vama Veche, le-am ales în ghidul despre stațiunile de pe litoralul românesc. Aici sunt doar locurile de unde ai plajele sălbatice aproape. Pe toate le-am verificat pe Booking, numele și localitatea se potrivesc, dar prețurile se schimbă în funcție de perioadă, așa că verifică-le pentru datele tale. Dacă vii de la București sau din Moldova doar pentru un weekend, o noapte la Vadu sau Corbu îți scutește drumul dus-întors în aceeași zi.

Vadu

• Reședința Prințeselor: cazare în satul Vadu, cu piscină sezonieră, bar și balcon la toate camerele, pentru cuplurile care vor plaja sălbatică la doi pași și totuși confort.
• Pensiunea Vadu: pensiune de familie cu chicinetă în camere, terasă și grătar, bună pentru familii și pentru sejururi mai lungi.

Corbu

• Rezident Corbu: camere simple, cu aer condiționat, la câteva zeci de metri de nisip, o alegere bună pentru câteva nopți.
• Cabana Sorina: cabană cu grădină și bucătărie complet utilată în comuna Corbu, pentru cei care vor să-și gătească singuri.

Gura Portiței și Jurilovca

• Razelm Luxury Resort: resort de patru stele în Jurilovca, cu piscină sezonieră și biciclete gratuite. Din Jurilovca pleacă bărcile spre Gura Portiței. Se potrivește dacă vrei să mergi pe limba de nisip în excursii și să dormi comod.

Sfântu Gheorghe

• Green Village Resort: resort la nici doi kilometri de mare, cu piscină, jacuzzi, saună și restaurant, camere cu vedere spre Dunăre.
• Pensiunea Jenica: pensiune de familie cu grădină, până la plajă ai cam trei kilometri.

Sulina și 2 Mai

• Casa Coral Sulina: pensiune cu restaurant pe faleza Dunării, până la plaja de mare cam un kilometru și jumătate.
• Pensiunea Mioara 2 Mai: pensiune cu grădină și parcare, la o sută de metri de plaja din 2 Mai.

Mai multe variante găsești în lista generală de cazări la Vadu, la Corbu, la Jurilovca, la Sfântu Gheorghe, la Sulina și la 2 Mai.

Citește și

• Stațiuni pe litoralul românesc: 10 locuri la Marea Neagră, de la Mamaia la Vama Veche
• Obiective turistice România: 25 de locuri de vizitat
• Ce să vizitezi în Transilvania după concediul la mare
• Toate articolele noastre despre România