Obiective turistice Transilvania: 15 locuri de văzut și un traseu de 5–7 zile

Când am pornit prima dată să căutăm obiective turistice în Transilvania, ne așteptam la ce vede tot străinul în filme: vampiri, ceață și un castel pe stâncă. Am găsit altceva. Nouă, ca turiști din Cehia, ne-a sărit în ochi cât de familiară ne pare regiunea: biserici gotice, piețe cu case colorate ca la noi acasă, ziduri cu turnuri care poartă numele breslelor care le-au apărat și sate cu tăblițe în română, maghiară și germană. Timp de opt sute de ani au trăit aici unii lângă alții români, maghiari și sași, și fiecare a lăsat în urmă altceva.

În ghidul ăsta am adunat obiectivele turistice din Transilvania care, după noi, merită drumul: 15 locuri, de la Brașov și Sibiu, prin bisericile fortificate săsești din patrimoniul UNESCO, până la Salina Turda. Adăugăm un traseu de cinci-șapte zile, cum ajungi din marile orașe ale țării și cum te miști prin regiune, prețuri la intrare verificate, unde să dormi în fiecare oraș și un pic de istorie, inclusiv ce e adevărat din povestea lui Dracula.

Ce este Transilvania și unde se termină, de fapt

Pentru tine Ardealul e acasă sau aproape de casă, așa că n-o să-ți explicăm geografia. Spunem doar cum o vedem noi, din afară. Pentru cehi, Transilvania se numește Sedmihradsko, după cele șapte orașe principale, ca și germanul Siebenbürgen. Care sunt cele șapte, sursele nu cad de acord. Wikipedia cehă numește Clujul, Sibiul, Brașovul, Târgu Mureș, Mediașul, Alba Iulia și Sighișoara, alte liste pun în locul unora dintre ele Bistrița și Sebeșul.

Despre Transilvania se vorbește în două sensuri. În sens restrâns e vorba de teritoriul înconjurat din trei părți de Carpați: la sud o desparte de Țara Românească lanțul Carpaților Meridionali cu Munții Făgăraș, la est Carpații Orientali, la vest Munții Apuseni. Sunt cam 57.000 km², adică vreo un sfert din suprafața României. În sens larg, Transilvania înseamnă tot vestul țării, cu Banatul, Crișana și Maramureșul, în total cam 100.000 km², deci 42% din suprafața României. Noi rămânem în textul ăsta la sensul restrâns, iar Banatului i-am dedicat un articol separat, Banatul.

Cine vine din București simte diferența imediat. Bisericile ortodoxe cu cupole lasă loc turnurilor gotice, iar în locul agitației din Capitală ai piețe care ar putea juca rolul Bavariei într-un film. Potrivit recensământului citat de Wikipedia cehă, românii sunt cam 75% din populație, maghiarii aproape 20%, romii peste 3%, iar germanii sub un procent. Maghiarii trăiesc mai ales în est, în Ținutul Secuiesc (Székelyföld), în jurul orașelor Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe, și în orașe ca Cluj-Napoca sau Târgu Mureș. Sașii au plecat în mare parte în Germania după 1990, dar bisericile și casele lor au rămas.

După părerea noastră, Transilvania e cel mai bun loc de început pentru oricine vrea să descopere România în profunzime, inclusiv pentru românii care au văzut până acum doar Brașovul în trecere spre munte. Distanțele sunt rezonabile, orașele au centre pietonale unde poți sta seara la o terasă și e de ajuns să ieși de pe drumul principal ca să ajungi într-un sat unde pe uliță trec încă căruțe cu cai.

15 obiective turistice din Transilvania care merită drumul

Le-am ordonat de la orașe, prin satele săsești și cetăți, până la natură. Cine are o săptămână prinde liniștit cam jumătate. E în regulă, restul te așteaptă data viitoare.

1. Brașov: Biserica Neagră, cea mai îngustă stradă și telecabina pe Tâmpa

Brașovul (în germană Kronstadt) stă într-o depresiune chiar sub Tâmpa și e cea mai comodă bază din toată Transilvania. În centru e Piața Sfatului, cu vechea primărie la mijloc și case colorate de jur împrejur. Alături stă Biserica Neagră, cea mai mare construcție gotică din România și până azi biserică luterană vie a comunității săsești. Tradiția spune că s-a înnegrit în marele incendiu din 1689, dar istoricul Judit Petki susține că zidurile închise la culoare sunt mai ales urmarea poluării de mai târziu, iar numele a apărut abia în secolul al XIX-lea. Înăuntru e celebra colecție de covoare orientale donate de negustorii sași.

La câțiva pași e Strada Sforii, lată de doar 111–135 de centimetri și lungă de 80 de metri. A fost gândită ca trecere pentru pompieri și la Brașov i se spune cea mai îngustă stradă din Europa, deși în Germania și Franța găsești și mai înguste. Puțin mai încolo e Poarta Schei, iar dincolo de ea cartierul Șchei, unde românii au fost obligați în Evul Mediu să trăiască în afara zidurilor. Pe lângă ziduri ajungi la Turnul Negru și Turnul Alb, de unde vezi orașul de sus.

Cea mai bună priveliște e totuși de pe Tâmpa, unde urci cu telecabina de la marginea centrului sau pe poteca marcată prin pădure. Sus e marele panou BRAȘOV în stil Hollywood. Noi am urca pe jos și am coborî cu telecabina, genunchii o să-ți mulțumească.

Din Brașov poți face excursii de o zi la Castelul Bran, la Râșnov, la Prejmer și la Castelul Peleș din Sinaia (care e deja dincolo de creastă, în Prahova, dar la mai puțin de o oră de Brașov). Atenție doar la weekend: Valea Prahovei e atunci sufocată de mașini în ambele sensuri.

2. Sibiu: orașul care te privește

Sibiul (Hermannstadt) a fost capitala sașilor transilvăneni, iar între 1692 și 1791 și a întregului Principat al Transilvaniei. Pentru noi e cel mai frumos oraș din România, și o spunem știind că Brașovul are o poziție mai bună. Centrul istoric se împarte în Orașul de Sus și Orașul de Jos, legate prin scări și pasaje. Sus sunt trei piețe care se înșiră una după alta: Piața Mare, Piața Mică și Piața Huet, cu catedrala evanghelică.

Sibiului i se spune „orașul cu ochi”. Pe acoperișurile caselor vechi sunt lucarne înguste care chiar arată ca niște pleoape întredeschise. Piața Mică și Piața Huet sunt legate prin Podul Minciunilor, primul pod din fontă de pe teritoriul României de azi, de care se leagă o grămadă de legende despre ce pățești dacă minți pe el. În Piața Mare se află Muzeul Brukenthal, în palatul baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei. S-a deschis publicului în 1817 și e cel mai vechi muzeu de acest fel din România.

La marginea de sud a orașului, în Pădurea Dumbrava, e Muzeul ASTRA. Potrivit muzeului, colecția are peste 400 de construcții (mori, biserici, gospodării, hanuri) din toată țara. Socotește o jumătate de zi și pantofi comozi. În 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii, iar în decembrie aici e unul dintre cele mai cunoscute târguri de Crăciun din țară.

Sibiul e totodată cea mai bună bază pentru Transfăgărășan (până la Lacul Bâlea sunt 77 km) și pentru satele săsești de la nord de oraș.

3. Sighișoara: cetatea medievală locuită

Sighișoara (Schäßburg, în maghiară Segesvár) e cel mai mic dintre cele trei mari orașe săsești și, dintre toate, cel care arată cel mai mult a decor. Orașul de Sus, cetatea de pe dealul de deasupra Târnavei Mari, e din 1999 în patrimoniul mondial UNESCO și în ea încă locuiesc oameni. Asta e diferența față de un muzeu în aer liber: dimineața întâlnești copii în drum spre școală, după-amiaza rufe întinse la uscat.

În cetate intri pe sub Turnul cu Ceas, înalt de 64 de metri, care până în 1656 a servit și ca primărie. Înăuntru e muzeul orașului, iar sus un balcon cu priveliște. Sub turn găsești casa în care, potrivit tradiției, s-a născut pe la 1431 Vlad Țepeș, azi cu restaurant și o mică expoziție. Pe Scara Școlarilor, acoperită și din lemn, urci la Biserica din Deal și, în spatele ei, la cimitirul german, de unde ai cea mai frumoasă vedere peste acoperișuri.

La Sighișoara se vine mult în excursii de câteva ore. Nouă ne place cel mai mult seara și dimineața devreme, după ce pleacă autocarele și în cetate rămân doar localnicii și cei care dorm acolo. De aceea am rămâne aici măcar o noapte. În fiecare vară are loc festivalul medieval, iar orașul e atunci plin ochi, așa că, dacă vrei liniște, evită weekendul acela.

4. Cluj-Napoca: capitala neoficială a Transilvaniei

Clujul (în maghiară Kolozsvár) e al doilea oraș ca mărime din România și pare cel mai tânăr, pentru că aici e cea mai mare universitate din țară, Babeș-Bolyai. Are mai puține monumente decât Sibiul sau Brașovul, în schimb mai multe cafenele, baruri și viață până noaptea târziu. În centru e Piața Unirii, cu biserica gotică Sfântul Mihail. Turnul ei are 76 de metri (cu cruce 80) și e cel mai înalt din Transilvania, iar biserica e a doua ca mărime din regiune, după Biserica Neagră.

În piață stă din 1902 statuia ecvestră a lui Matei Corvin, cel mai cunoscut rege al Ungariei. S-a născut la Cluj, iar casa lui natală, gotică, e la câțiva pași de piață. Merită și Grădina Botanică a universității. Clujul e mai ales o poartă bună spre Transilvania: are aeroport mare, e aproape de Turda (32 km până la salină) și de Munții Apuseni. Spre orașele săsești e mai departe, până la Sighișoara sunt 158 km.

Noi i-am da Clujului o seară și o dimineață. E locul unde se simte cel mai bine că Transilvania e și maghiară: auzi maghiară pe stradă și vezi inscripții bilingve.

5. Alba Iulia: Cetatea Alba Carolina și locul unde s-a născut România Mare

Alba Iulia e la jumătatea drumului dintre Sibiu și Cluj și știi mai bine decât noi ce înseamnă. La 1 decembrie 1918, adunarea românilor din Transilvania a votat aici unirea cu România. Ziua e azi sărbătoare națională, iar la Alba Iulia se sărbătorește cu paradă, așa că atunci orașul e plin și cazarea se ocupă din timp. În 1922, în catedrala ortodoxă, au fost încoronați simbolic regele Ferdinand și regina Maria.

Atracția principală e Cetatea Alba Carolina, o uriașă fortăreață în formă de stea construită de Habsburgi între 1715 și 1738 pe locul castrului roman Apulum. În interiorul zidurilor stau Catedrala romano-catolică Sfântul Mihail, cea mai veche și cea mai lungă catedrală din România, și Catedrala ortodoxă a Încoronării. Cetatea e imensă și poți petrece o zi întreagă în ea, dar noi am lega-o mai degrabă de drumul de la Sibiu spre Turda și Cluj (de la Sibiu 72 km, până la Turda încă 70 km).

6. Biertan: biserica fortificată cu închisoare pentru soți

Bisericile fortificate săsești sunt ce face Transilvania unică. În satele care stăteau în calea invaziilor turcești și tătare, sașii și-au înconjurat biserica cu una până la trei incinte de ziduri, au construit în ele cămări pentru grâne și slănină, iar la atac se adăpostea acolo tot satul. Au rămas sute de astfel de biserici în Transilvania.

Biertan (Birthälm) e cea mai cunoscută dintre ele și prima care a intrat, în 1993, pe lista UNESCO. Biserica stă pe un deal în mijlocul satului, înconjurată de trei rânduri de ziduri cu turnuri, iar în jur sunt pante cu rămășițe de vii. Între 1572 și 1867 aici a fost reședința episcopului Bisericii luterane săsești. Cel mai mult se vorbește despre o cămăruță dintr-unul dintre turnuri, unde se spune că erau închiși soții care voiau să divorțeze. Primeau un singur pat, o singură farfurie și o singură lingură și erau lăsați să iasă abia după ce se împăcau. Dacă e adevărat, nu știm, dar localnicii o povestesc cu plăcere. Biletul la biserică se plătește la intrare, dar suma actuală n-am reușit s-o verificăm pe un site oficial, așa că n-o dăm. Ține la tine bani mărunți.

Biertanul e la 30 km de Sighișoara și la 67 km de Sibiu, deci se potrivește bine pe drumul dintre ele.

7. Viscri: satul în care vine regele britanic

Viscri (Deutsch-Weißkirch) e un sat mic la capăt de drum, unde mult timp se ajungea doar pe drum de pământ. O uliță lungă cu case săsești vopsite în albastru, galben și verde, un pârâu, gâște, iar pe deal biserica fortificată albă. Viscri a ajuns cunoscut datorită regelui Charles al III-lea, care are aici o casă și sprijină restaurarea satului în stilul original.

După noi, e cel mai frumos sat săsesc în care ajungi destul de ușor cu mașina. Și cel mai bun loc să dormi într-o gospodărie săsească restaurată, seara e liniște deplină. Biletul la biserică e ieftin și se plătește cash la intrare, suma exactă n-am găsit-o pe un site oficial. De la Sighișoara sunt 43 km, de la Brașov 79 km, ultimii kilometri îi faci pe un drum secundar.

8. Prejmer: cea mai mare biserică fortificată de lângă Brașov

Prejmer (Tartlau) e la doar 18 km de Brașov și e cel mai simplu mod de a vedea o biserică fortificată săsească fără o zi întreagă de drum. Biserica a fost întemeiată de cavalerii teutoni, cărora regele Ungariei le-a încredințat în 1211 Țara Bârsei (Burzenland), și a fost preluată mai târziu de sași. Din afară arată mai degrabă a cetate: zidul circular are aproape 12 metri înălțime și pe alocuri 5 metri grosime. Pe partea interioară sunt, pe patru niveluri, peste 270 de cămăruțe în care, la asediu, se puteau adăposti în jur de 1.600 de oameni, fiecare familie cu a ei. Pe scărițe și galerii de lemn poți urca până sus. Site-ul oficial al bisericii nu funcționa când am scris articolul, așa că biletul și programul verifică-le la fața locului.

Aproape de Prejmer e Hărmanul, cu încă o biserică fortificată, așa că le poți lega pe amândouă într-o dimineață.

9. Alte biserici săsești: Saschiz, Valea Viilor, Câlnic și Dârjiu

UNESCO are înscrise sub numele comun „Satele cu biserici fortificate din Transilvania” șapte sate. Pe lângă Biertan, Viscri și Prejmer, acestea sunt Saschiz, lângă drumul dintre Sighișoara și Brașov, Valea Viilor, nu departe de Mediaș, Câlnic, lângă Sebeș, unde zidurile înconjoară mai degrabă o mică cetate decât o biserică, și Dârjiu, în Ținutul Secuiesc, cu biserica unitariană pe ai cărei pereți e pictată legenda Sfântului Ladislau. Biertanul e pe listă din 1993, celelalte șase sate au fost adăugate în 1999 (potrivit site-ului UNESCO).

Dacă te prinde tema, găsești biserici fortificate aproape în fiecare sat săsesc, și în afara listei UNESCO. În jurul Sibiului sunt Cisnădioara, cu biserica pe un deal stâncos, și Cristian, în jurul Brașovului Hărman, iar lângă Rupea e o cetate pe un deal de bazalt înalt de 120 de metri. Deseori biserica e încuiată și cheia o are o vecină sau curatorul, al cărui număr de telefon e lipit pe poartă. Tocmai vizitele astea, când cineva îți descuie și îți arată biserica doar ție, le ținem minte cel mai mult.

10. Castelul Bran și Cetatea Râșnov (pe scurt)

Bran e cel mai vizitat castel din România și i se vinde lumii ca „Castelul lui Dracula”. L-au construit sașii din Brașov după 1377, când au primit pentru asta aprobarea regelui Ungariei Ludovic I, ca să păzească trecătoarea spre Țara Românească. Cu Vlad Țepeș nu-l leagă nimic documentat, iar Bram Stoker, din câte se pare, nici n-a știut de el. După 1920, sașii brașoveni l-au dăruit familiei regale, iar castelul a devenit reședința preferată a reginei Maria. Reamenajarea pentru ea a condus-o arhitectul ceh Karel Zdeněk Líman, așa că și Cehia are aici o urmă. Azi e muzeu cu mobilier și colecțiile reginei. Sub castel e un mic muzeu al satului.

Potrivit site-ului oficial, vizita de bază costă 100 de lei pentru adulți, 40 de lei pentru copiii între 5 și 17 ani, 60 de lei pentru studenți și 70 de lei pentru seniorii peste 65 de ani. Între 1 aprilie și 1 noiembrie, lunea se deschide la ora 12:00, de marți până duminică la 9:00, ultima intrare e la 19:00. În extrasezon, ultima intrare e la 18:00. În jurul Halloweenului se vând doar bilete speciale. În weekendurile de vară coada la Bran poate ține și o oră, așa că vino dimineața devreme sau într-o zi lucrătoare. Toată povestea castelului, ce e adevărat cu Dracula și unde parchezi am pus-o în articolul Castelul Bran și Dracula.

Râșnov e o cetate medievală pe dealul de deasupra orășelului cu același nume, la 12 km de Bran. Spre deosebire de Bran, n-a fost castel nobiliar, ci refugiu, unde se adăposteau în vreme de război locuitorii satelor din jur. Ține cont însă că cetatea e în renovare: potrivit site-ului oficial, acum se vizitează doar grădina cetății, cu bilet cumpărat la intrare, vara între 9:00 și 19:00, iarna între 9:00 și 17:00. Unele texte mai vechi și unele programe de excursii încă includ vizita în cetate; îți spunem asta ca să nu fii dezamăgit.

11. Castelul Corvinilor din Hunedoara

Dacă vrei un castel care chiar arată ca din povești, acesta e, nu Branul. Castelul Corvinilor din Hunedoara e o construcție gotico-renascentistă cu pod peste o râpă adâncă, acoperișuri ascuțite pe turnuri și o sală a cavalerilor. A aparținut familiei de Hunedoara: l-a ridicat Iancu de Hunedoara, comandant de oști și regent al Ungariei, al cărui fiu, Matei Corvin, a devenit rege al Ungariei. E printre cele mai mari castele din Europa. Legenda arată aici și o pivniță în care ar fi fost închis Vlad Țepeș, dar dovezi pentru asta nu există. Potrivit listei de prețuri a castelului, biletul pentru adulți costă 55 de lei. Între 1 octombrie 2026 și 31 martie 2027, lunea e deschis între 12:00 și 17:00, de marți până duminică între 9:00 și 17:00.

Hunedoara e la marginea vestică a regiunii, la 138 km de Sibiu și 86 km de Alba Iulia. Se potrivește cel mai bine pe traseu dacă vii dinspre Timișoara sau Arad pe autostrada A1, prin Deva.

12. Salina Turda și Cheile Turzii

Salina Turda e menționată prima dată în 1271, sarea s-a exploatat aici până în 1932, iar în 1992 s-a deschis pentru turiști. Mina Rudolf e o sală uriașă tăiată în sare, cu un lac subteran cu bărci, o roată panoramică și un teren de joacă în partea de jos. Cobori cu un lift vitrat sau pe scări de lemn. Sună a kitsch, dar priveliștea de pe galerie în jos, unde totul luminează în întuneric, n-o vezi oriunde. În 2017 au venit aici peste 600.000 de oameni. Potrivit tarifelor oficiale, biletul pentru adulți costă 75 de lei în zilele lucrătoare și 90 de lei în weekend și de sărbători. E deschis zilnic între 9:00 și 17:00, ultima intrare la 16:20. În weekend și vara, așteaptă-te la coadă la casă.

În salină e răcoare tot anul, așa că ia-ți o bluză și în august. Cine vine cu copii, după spusele celor care au fost aici, apreciază mai mult terenul de joacă și bărcile decât muzeul mineritului din galeria lungă de sus.

La vreo 6 km vest de Turda sunt Cheile Turzii, un canion de calcar cu potecă turistică de-a lungul pârâului și pereți de escaladă. La intrarea în rezervație se plătește o taxă, dar valoarea ei n-am verificat-o pe un site oficial. Turda e la 32 km de Cluj, deci e o excursie ideală de o jumătate de zi de acolo.

13. Transfăgărășan (pe scurt)

Drumul de munte DN7C peste Munții Făgăraș leagă Transilvania de Țara Românească. Are în total 151 km, porțiunea montană principală cam 90 km, iar punctul cel mai înalt e la 2.042 de metri, lângă lacul glaciar Bâlea. De la Sibiu până la lac sunt 77 km. L-a construit armata în prima jumătate a anilor ’70, iar Jeremy Clarkson l-a numit în 2009, în Top Gear, cel mai bun drum din lume. Porțiunea de sus s-a deschis în 2026, potrivit știrilor care citau CNAIR, pe 12 iunie și e circulabilă doar între 7:00 și 21:00, noaptea e închisă. Toamna, CNAIR o închide de obicei mai devreme din cauza zăpezii și a ceții, de regulă între Piscu Negru și Bâlea Cascadă.

Rampa nordică de deasupra satului Cârțișoara e cea din poze: serpentine într-o vale verde sub creastă. Când e deschis, unde să oprești și cum să eviți coloanele, scriem în articolul separat Transfăgărășan.

14. Munții: Piatra Craiului, Bucegi, Făgăraș și urșii

Transilvania e înconjurată de munți, iar din Brașov sau din Sibiu nu ai mult până la ei. Din Brașov ajungi cel mai ușor în Piatra Craiului (punctul de plecare e Zărnești, cu Prăpăstiile Zărneștilor) și în Bucegi, cu Babele și Sfinxul, unde urci cu telecabina din Bușteni, pe partea prahoveană. Din Sibiu e cel mai aproape creasta principală a Făgărașului, cu Moldoveanu (2.544 m), cel mai înalt vârf din România, și Negoiu. Munții românești sunt întinși, cabanele departe una de alta, iar crestele se măsoară aici în zile. O privire de ansamblu asupra masivelor, traseelor și regulilor găsești în articolul despre munții din România.

În Carpații românești trăiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, potrivit unui studiu genetic din aprilie 2025 cam 10.000–13.000 de animale, iar o mare parte dintre ele chiar în Transilvania. Vin la drumuri, la tomberoanele de la marginea Brașovului și pe Transfăgărășan, unde oamenii îi hrănesc din mașină. Nu face asta niciodată și nu coborî din mașină pentru o poză. Cum să te porți pe traseu și unde poți observa urșii în siguranță, scriem în articolul despre urșii din România.

15. Ținutul Secuiesc și lacul vulcanic Sfânta Ana

În estul Transilvaniei, în județele Harghita și Covasna, e Ținutul Secuiesc (Székelyföld), unde majoritatea locuitorilor sunt secui, o comunitate de limbă maghiară care a păzit aici din Evul Mediu granița Ungariei. Pe inscripții maghiara e prima, în localuri se gătește gulaș, iar în piețe flutură steaguri secuiești. Pentru mulți e partea cea mai surprinzătoare a României, ai senzația că ești mai degrabă în Ungaria.

Cel mai frumos loc din natură de aici e Lacul Sfânta Ana (Szent Anna-tó), lângă stațiunea Băile Tușnad, singurul lac vulcanic din România. Stă în craterul vulcanului stins Ciomatu, la 946 m altitudine, e aproape rotund (620 × 460 m) și nu are niciun afluent, se umple doar cu apă de ploaie. De la Brașov sunt 69 km, cu mașina puțin sub o oră și jumătate, așa că îl poți lega de Prejmer într-o singură zi.

Traseu prin Transilvania în 5–7 zile

Traseul presupune mașină și două-trei nopți în același loc, ca să nu-ți faci bagajul în fiecare dimineață. Distanțele sunt calculate cu planificatorul de rute OSRM, iar timpii pe drumurile românești ia-i ca minim: în afara autostrăzilor treci prin sat după sat cu 50 km/h.

Pentru cinci zile sari peste ziua a treia și leagă Brașovul cu Branul într-o singură zi. Pierzi Transfăgărășanul, dar oricum e deschis doar vara. Pentru zece zile adaugă la început Clujul, Turda și Alba Iulia (Cluj → Turda 32 km, Turda → Alba Iulia 70 km, Alba Iulia → Sibiu 72 km) și, dacă vii dinspre vest prin Deva, Castelul Corvinilor. O zi în plus merită și Ținutul Secuiesc cu Lacul Sfânta Ana.

Traseul e gândit ca o buclă de la vest spre est: intri pe la Sibiu și ieși pe la Brașov. Dacă pleci din București, e mai logic invers: începi cu Brașovul și Branul, urci spre Sighișoara și Sibiu și te întorci pe Valea Oltului. Din Cluj sau din Timișoara îl iei exact cum e în tabel, iar din Iași sau din Moldova intri pe la Brașov, cel mai aproape.

Cum ajungi în Transilvania și cum te miști prin ea

Cu mașina din București și din sud. Drumul clasic spre Brașov e DN1 pe Valea Prahovei, 185 km și cam trei ore când e liber. Vinerea după-amiază spre munte și duminica după-amiază spre București însă stai în coloane prin Sinaia, Bușteni și Predeal, uneori ore întregi. Dacă poți, pleacă devreme dimineața și întoarce-te luni sau în cursul săptămânii. Spre Sibiu (268 km, cam 4 ore) mergi pe A1 până la Pitești și apoi pe Valea Oltului, unde traficul greu și lucrările la autostradă încetinesc drumul. Verifică înainte ce tronsoane noi sunt deschise.

Din vest și din nord-vest. Din Timișoara și Arad ai autostrada A1 prin Deva până la Sibiu (273 km din Timișoara, puțin peste 3 ore), deci intri în Transilvania exact pe la Hunedoara și Alba Iulia. Din Oradea până la Cluj sunt 156 km. Clujul e și cea mai bună poartă pentru Apuseni și Turda.

Din Moldova și de la mare. Din Iași până la Brașov sunt 323 km, cam șase ore, prin Bacău și pasul Oituz. Din Constanța până la Brașov sunt 395 km, pe A2 și apoi prin București sau pe drumuri naționale prin Buzău. Pentru un weekend nu prea merită, pentru o săptămână da.

Cu avionul. Transilvania are trei aeroporturi: Cluj, Sibiu și, din 2023, Brașov (Ghimbav). Dacă vii de departe, merită să verifici zborurile interne și să închiriezi mașină la sosire. Aeroportul Henri Coandă de lângă București e la 182 km de Brașov.

Cu trenul. Cea mai folosită legătură e București – Brașov, pe magistrala prin Valea Prahovei, între două ore și jumătate și trei ore, în funcție de tren. Prin regiune te descurci destul de bine cu trenul între Brașov, Sighișoara și Sibiu: potrivit mersului trenurilor CFR, trenul direct Brașov – Sibiu face cam 2 h 50 min (cele mai lente până la 4 ore), iar Brașov – Sighișoara 3,5–4,5 ore. Între Sibiu și Cluj nu e tren direct, cu schimbare durează 5,5–7,5 ore. Mersul trenurilor se schimbă în fiecare an, verifică legătura pe site-ul CFR Călători.

Prin Transilvania. Mașina e de departe cea mai practică: satele săsești, Transfăgărășanul, Branul și Turda sunt departe de calea ferată. Între orașe circulă și autocare și microbuze. Noaptea, în afara autostrăzilor, noi n-am conduce: pe drum apar căruțe fără lumini, pietoni și animale. La Brașov, Sibiu și Sighișoara parchezi cel mai ușor în parcările de la marginea centrului vechi și urci pe jos, în cetatea Sighișoarei accesul cu mașina e limitat.

Când să mergi în Transilvania

Pentru orașe și satele săsești, cele mai frumoase luni sunt mai, iunie și septembrie: e verde, sunt cam douăzeci de grade și mai puțină lume. Iulie și august sunt sezonul principal, când e deschis Transfăgărășanul și funcționează cabanele, dar și când se stă la coadă la Bran și la munte vin furtunile de după-amiază. Transfăgărășanul se deschide în funcție de zăpadă, în 2026 a fost pe 12 iunie, iar cel mai sigur e deschis din iulie până la jumătatea lui septembrie.

Cel mai aglomerat e la Bran și pe Valea Prahovei în weekendurile de vară și în minivacanțele de 1 Mai și Rusalii, la Alba Iulia pe 1 decembrie și la Sighișoara în weekendul festivalului medieval. Dacă poți, mergi în timpul săptămânii: în aceleași locuri, marțea sau miercurea, ești aproape singur. Decembrie are farmecul lui datorită târgurilor de Crăciun de la Sibiu și Brașov, iarna se schiază în Poiana Brașov, chiar deasupra orașului.

Cât costă intrarea la obiectivele turistice din Transilvania

Prețurile sunt luate de pe site-urile oficiale ale administratorilor. La bisericile săsești din Biertan, Viscri și Prejmer n-am reușit să verificăm o listă oficială de prețuri: biletul e de obicei ieftin și se plătește cash.

Unde să te cazezi în Transilvania

Pentru o săptămână îți ajung două baze, Sibiu și Brașov, plus o noapte între ele. Toate hotelurile de mai jos le-am verificat pe Booking (se potrivesc numele și adresa din oraș). Prețurile se schimbă de la sezon la sezon, așa că nu le dăm. Pentru weekendurile de vară și pentru Crăciun la Sibiu și Brașov rezervă din timp.

Brașov. Cea mai bună bază pentru Bran, Prejmer, Sinaia și munte. Stai în centru sau aproape, ca să ajungi seara pe jos în piață.

• Casa Chitic Hotels: hotel de trei stele pe strada Nicolae Bălcescu, în centru, cu mic-dejun bufet. Preț rezonabil pentru locație, oaspeții laudă cel mai mult poziția.
• Hotel Ambient: categorie superioară, pe bulevardul Iuliu Maniu, aproape de centrul istoric, cu restaurant și priveliște spre oraș.

Alte variante: cazare în Brașov.

Sibiu. Bază pentru Transfăgărășan, ASTRA și satele săsești de la nord de oraș.

• Hotel Imparatul Romanilor Hotel & SPA: clădire din secolul al XVI-lea în centrul istoric, cu piscină interioară și saună. Potrivit hotelului, aici a înnoptat odinioară și împăratul Iosif al II-lea.
• The Council: pensiune mai mică în fosta primărie din secolul al XIV-lea, lângă Turnul Sfatului din Piața Mică. Până la Podul Minciunilor sunt câțiva pași.

Alte variante: cazare în Sibiu.

Sighișoara. Să dormi chiar în cetate are farmec, doar că nu întotdeauna ajungi cu mașina până la ușa hotelului.

• Casa Georgius Krauss: hotel boutique în casa cronicarului Georg Krauss din secolul al XVI-lea, în interiorul cetății, cu fresce originale și restaurant cu două terase.
• Hotel Sighișoara: hotel într-o clădire din secolul al XVI-lea din cetate, cu restaurant tradițional românesc.
• Hotel Central Park: în orașul de jos, la două minute de mers pe jos sub cetate. Alegerea mai bună dacă nu vrei să te complici cu parcarea sus.

Alte variante: cazare în Sighișoara.

Satele săsești. Aici dormi în pensiuni și gospodării restaurate, capacitatea e mică și vara se ocupă repede.

• Viscri 125: pensiune în Viscri cu grădină, terasă și wellness, până la biserica fortificată sunt, potrivit Booking, 1,3 km.
• Biertan 48 Guesthouse: pensiune în Biertan cu piscină sezonieră și biciclete gratuite, până la biserică sunt cam 700 de metri.

Cluj-Napoca. Potrivit pentru prima sau ultima noapte și pentru excursia la Turda.

• Hotel Beyfin: chiar în Piața Avram Iancu din centru, cu bar pe terasa de pe acoperiș.
• Grand Hotel Italia: hotel de lux în cartierul Bună Ziua, deasupra centrului, cu parcare gratuită. Până în centru mergi cu mașina sau cu taxiul.
• Hotel Platinia: hotel modern lângă Cluj Arena, aproape de centru, cu restaurant și bar.

Alte variante: cazare în Cluj-Napoca.

Puțină istorie: sași, maghiari și Dracula

Istoria Transilvaniei o știi de la școală, așa că îți spunem doar ce ne-a interesat pe noi, ca cehi. În Antichitate aici trăiau dacii, al căror regat l-a cucerit în 106 împăratul roman Traian. Romanii au întemeiat orașele Apulum (azi Alba Iulia) și Napoca (Cluj). La sfârșitul secolului al X-lea și începutul secolului al XI-lea, Transilvania a intrat sub stăpânirea maghiarilor și pentru următorii cinci sute de ani a făcut parte din Regatul Ungariei, cu un voievod propriu în frunte.

Regii Ungariei aveau nevoie să populeze și să apere granița împotriva năvălitorilor din est. De aceea, de la mijlocul secolului al XII-lea au adus aici coloniști germani, mai ales din Renania, Flandra și Luxemburg. Li se spune sași, deși din Saxonia nu venea aproape nimeni, iar dialectul lor e și azi cel mai apropiat de luxemburgheză. În 1211 regele Andrei al II-lea a încredințat zona Brașovului Ordinului Teutonic, iar în 1224 le-a dat sașilor autonomie prin documentul numit Andreanum. Ei au întemeiat Brașovul, Sibiul, Sighișoara și sute de sate cu biserici fortificate. În est, granița o păzeau secuii, de limbă maghiară. În 1438, nobilimea maghiară, sașii și secuii au încheiat așa-numita Unio Trium Nationum. Românii, care erau majoritari, nu făceau parte dintre „națiuni” și multă vreme nici nu aveau voie să se mute în orașele săsești.

După bătălia de la Mohács din 1526, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană și a avut o libertate religioasă excepțională pentru vremea ei. În 1699 a trecut la Habsburgi, în 1867 a revenit Ungariei, iar la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, românii transilvăneni s-au pronunțat pentru unirea cu România. A confirmat-o Tratatul de la Trianon din 1920. În secolul al XIX-lea, germanii erau încă cam o optime din populație, iar după al Doilea Război Mondial și mai ales după 1990 majoritatea au plecat în Germania.

Și Dracula? Vlad al III-lea, zis Țepeș sau Drăculea, s-a născut potrivit tradiției pe la 1431 la Sighișoara, dar a domnit în Țara Românească, de trei ori între 1448 și 1476. A luptat împotriva otomanilor și a intrat în conflict cu sașii din Brașov și Sibiu, ale căror sate le-a prădat. Tocmai sașii au răspândit apoi povești tipărite despre cruzimea lui, pe care istoricii de azi le consideră mult înflorite. Cu vampirii l-a asociat abia Bram Stoker, în romanul „Dracula” din 1897, scris după cărți, nu după o călătorie proprie. Castelul Bran nu are nicio legătură documentată cu Vlad. De el se leagă Cetatea Poenari, pe partea sudică, din Țara Românească, a Transfăgărășanului, dar ea nu mai ține de Transilvania.

Întrebări frecvente despre Transilvania

Unde mai mergi

• Ghid România: toate articolele noastre despre România, de la munte la mare.
• Obiective turistice România: 25 de locuri din toată țara, din Maramureș până în Delta Dunării.
• Castelul lui Dracula: Bran, Poenari și ce e adevărat din legendă.
• Transfăgărășan: când e deschis drumul și unde să oprești.
• Munții din România: masive, trasee și cabane în Carpați.
• Urșii din România: unde trăiesc și cum să te porți dacă întâlnești unul.
• București: ce să vezi în Capitală.
• Banatul: Cazanele Dunării, cascada Bigăr și satele cehești.