Castelul lui Dracula: Bran, Corvin sau Poenari, care e cel adevărat

Trei castele, un singur Dracula: care e care

Înainte să pornești la drum, merită să știi la ce să te aștepți în fiecare loc. Online, cele trei se amestecă des, iar lumea ajunge să bată sute de kilometri pentru altceva decât credea. Ca să fie și mai complicat, pe Google mai apar două nume: Castelul Dracula din Pasul Tihuța, care e de fapt un hotel construit în zona în care Stoker își plasează drumul spre castelul contelui (Pasul Borgo din roman), și Castelul Dracula Transfăgărășan de la poalele Cetății Poenari, un muzeu privat despre Vlad Țepeș deschis în 2023. Niciunul dintre ele nu e un castel istoric.

Castelul Bran: cel vândut drept castelul lui Dracula

Branul se află la circa 25–30 de kilometri sud-vest de Brașov, chiar în pasul care leagă Țara Bârsei de Muscel, și e cel mai vizitat monument din toată țara. L-au construit sașii în 1377, pe baza privilegiului primit de la regele Ungariei Ludovic I. Nu a fost gândit ca reședință, ci ca cetate care păzea trecătoarea, oprea înaintarea otomanilor și funcționa totodată ca vamă.

Istoria Branului: de la Cavalerii Teutoni la regina Maria

Cetatea de piatră din 1377 nu a fost prima construcție de aici. În 1211, regele Ungariei Andrei al II-lea a dăruit ținutul Ordinului Cavalerilor Teutoni, ca să apere regatul de cumani, iar cavalerii au ridicat în 1212 o fortificație de lemn numită Dietrichstein. N-a rezistat mult: pe la 1225 teutonii au fost alungați, iar cetatea lor a dispărut.

Abia apoi a venit piatra. Prin documentul din 19 noiembrie 1377, regele Ludovic I le-a acordat sașilor din Kronstadt, adică Brașovul de azi, dreptul de a ridica aici o cetate de piatră. Sașii au plătit-o și au apărat-o, iar timp de secole castelul a fost vamă și „dop” al trecătorii în calea otomanilor.

Capitolul cel mai interesant vine însă în secolul XX. În 1920, Branul a devenit reședința preferată a reginei Maria, care l-a renovat și mobilat din temelii. Pentru noi a fost o surpriză plăcută: lucrările le-a condus arhitectul ceh Karel Zdeněk Líman, așa că forma pe care o admiră azi vizitatorii e în bună parte opera unui compatriot de-al nostru.

Castelul i-a revenit fiicei Mariei, principesa Ileana, care în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a amenajat aici un spital. În 1948 comuniștii l-au confiscat, iar în 2006, în urma procesului de retrocedare, a revenit arhiducelui Dominic de Habsburg, fiul Ileanei. Pe 1 iunie 2009, familia l-a deschis publicului ca primul muzeu privat din țară, cu colecții de artă și mobilier de epocă.

Și Dracula?

Aici trebuie să fim sinceri: istoricii sunt de acord că între Castelul Bran și Vlad Țepeș nu există nicio legătură reală și nici nu e documentat că Bram Stoker ar fi auzit vreodată de acest castel. Asocierea e pur comercială și s-a născut pentru că Branul arată din afară exact cum și-l imaginează cititorul romanului.

Asta nu înseamnă că nu merită să mergi. Branul e un castel frumos, cu o istorie interesantă și o poziție excelentă lângă Brașov. Doar privește-l ca pe castelul reginei Maria, nu ca pe bârlogul lui Dracula, și n-o să fii dezamăgit.

Informații practice despre Castelul Bran

• Castelul e deschis tot anul, vara mai mult decât iarna. Programul se schimbă de la lună la lună și de sărbători, așa că verifică-l pe site-ul oficial al castelului înainte să pleci.
• Biletul se plătește separat pentru castel și pentru expozițiile suplimentare, iar studenții, pensionarii și copiii au tarife reduse. Prețurile se actualizează în fiecare an, deci verifică-le din timp. Biletele se pot cumpăra și online, ceea ce te scutește de o coadă în plus.
• Cozile sunt problema principală. Înăuntru castelul e strâmt, se urcă pe scări înguste, iar la prânz înaintezi pas cu pas. Vino imediat după deschidere sau în ultima oră dinainte de închidere.
• Sub castel e un târg plin de suveniruri cu vampiri. E kitsch, dar copiilor le place.
• Parcarea e cu plată, iar în weekend și în sezon parcările din centrul satului se umplu repede. Dacă vii din Brașov sau din București la prima oră, prinzi loc fără stres.

Castelul Corvinilor: cel mai spectaculos dintre cele trei

Castelul Corvinilor stă în Hunedoara, pe o stâncă deasupra râului Zlaști, și pentru mulți e cel mai impresionant castel din România. S-a construit în mai multe etape: prima între 1440 și 1446, a doua între 1458 și 1480, iar alte modificări au venit în secolele XVII și XIX. Construcția a început-o Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei, pe moșia familiei, pe care tatăl lui o primise de la Sigismund de Luxemburg în 1409.

E unul dintre cele mai mari castele din Europa, în stil gotic cu elemente renascentiste, cu turnuri înalte, creneluri, curte interioară și acoperișuri colorate. Înăuntru vezi Sala Cavalerilor, Sala Dietei, scara în spirală și turnurile, inclusiv ultimul turn de apărare, Turnul Ne Boisa.

De la reședință de familie la reconstrucția romantică

Istoria castelului e povestea unei familii care a ajuns până pe tronul Ungariei. Domeniul l-a primit în 1409 de la Sigismund de Luxemburg tatăl lui Iancu de Hunedoara, iar Iancu l-a transformat într-o adevărată cetate. Fiul său, Matia Corvin, a devenit rege al Ungariei, iar castelul îi poartă numele familiei.

După stingerea neamului, castelul a schimbat mai mulți proprietari și s-a degradat treptat. Decisivă a fost reconstrucția din secolul XIX, făcută în spiritul istorismului romantic. De aici vine înfățișarea de poveste, cu acoperișuri conice colorate, pe care mulți o cred medievală. Castelul Corvinilor e, așadar, deopotrivă cetate gotică și idee romantică despre cum ar trebui să arate un castel, și tocmai asta îi dă farmec.

Legătura cu Vlad Țepeș

Aici legătura e mai solidă decât la Bran. Conform informațiilor prezentate chiar la castel, Vlad Țepeș a fost ținut prizonier aici de Iancu de Hunedoara, care era pe atunci comandant de oști și guvernator al Ungariei în numele regelui minor. Dacă povestea stă în picioare în fiecare detaliu, istoricii încă dezbat, dar e mult mai aproape de adevăr decât marketingul de la Bran.

Dezavantajul practic e poziția. Hunedoara e în altă parte a țării decât Brașovul și Branul, așa că nu le poți lega în aceeași zi. În schimb, dacă vii din Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu, Castelul Corvinilor e cel mai la îndemână dintre cele trei. Dacă vrei să vezi un singur castel și te interesează impresia vizuală, mergi aici.

Cetatea Poenari: castelul lui Dracula adevărat

Dacă te interesează Vlad al III-lea Țepeș cel real, nu Dracula din filme, aici ești la adresa potrivită. Cetatea Poenari e o ruină pe un pinten de stâncă deasupra văii Argeșului, lângă Arefu, chiar pe Transfăgărășan. Vlad a refăcut-o și a folosit-o drept una dintre reședințele sale.

Esențial e drumul până sus: urci pe o scară de beton cu aproximativ 1.480 de trepte, construită în versant. Urcarea durează cam o jumătate de oră și e solicitantă. Sus nu găsești interioare mobilate sau muzeu, doar resturi de ziduri și turnuri și o priveliște uriașă asupra văii. Cine vrea totuși poveste cu exponate are la poalele cetății, în satul Căpățânenii Ungureni, Castelul Dracula Transfăgărășan, un muzeu privat despre Vlad Țepeș deschis în decembrie 2023 (pe site-ul lor intrarea apare la 30 de lei).

Istoria Cetății Poenari

Pe acest loc a existat o fortificație și mai devreme. La începutul secolului XIII, valahii au ridicat aici o cetate numită Argeș, care însă s-a ruinat treptat. Poenari în forma pe care o știm a apărut abia la mijlocul secolului XV.

Anul-cheie e 1459. Vlad Țepeș a văzut potențialul cetății de pe pintenul abrupt și a pus să fie refăcută și întărită. N-a angajat meșteri: a pus la muncă familiile de boieri pe care le arestase, adică pe adversarii lui politici, iar mulți dintre ei au murit pe șantier. Poenari a devenit apoi una dintre principalele lui cetăți.

După moartea lui Vlad, cetatea și-a pierdut rostul. În prima jumătate a secolului XVI a fost părăsită, iar în secolul XVII era deja ruină. Restul l-a făcut natura: pe 13 ianuarie 1913, o alunecare de teren provocată de un cutremur a prăbușit o parte din cetate în râul de dedesubt, iar alte pagube au adus cutremurele din 1940 și 1977. Ce vezi azi sus e doar un fragment din ce a fost.

Tocmai de aceea Poenari e cea mai bună alegere dacă vrei atmosferă. Vin aici mult mai puțini oameni decât la Bran și simți imediat de ce cineva a ales locul ăsta. Verifică dinainte dacă scara e deschisă: uneori se închide din cauza urșilor din zonă sau pentru reparații.

Cine a fost Vlad Țepeș și ce legătură are cu Dracula

Vlad al III-lea, zis Țepeș, a fost domn al Țării Românești în secolul XV, cunoscut pentru execuțiile crude prin tragere în țeapă și pentru lupta împotriva Imperiului Otoman. Pe tine probabil nu te miră că în România mulți îl văd ca pe un erou național, un domnitor aspru, dar drept. Pe noi, ca străini veniți cu imaginea din filmele de groază, ne-a surprins cât de diferit e perceput aici față de restul lumii.

Bram Stoker a împrumutat în 1897 doar numele. Supranumele Drăculea, adică fiul Dracului (al dragonului), Vlad l-a moștenit de la tatăl său, Vlad Dracul, membru al Ordinului Dragonului. Stoker și-a plasat personajul în Transilvania, dar contele lui are foarte puțin în comun cu Vlad cel istoric, iar cu Castelul Bran și mai puțin.

Cum ajungi la castelul lui Dracula din marile orașe

• Bran: cel mai simplu e din Brașov, de unde pleacă autobuze regulate spre Bran, iar drumul durează în jur de o oră. Cu mașina sunt circa 25–30 de kilometri. Din București sunt aproximativ 190 de kilometri: fie pe DN1, pe Valea Prahovei, prin Sinaia și Predeal, fie prin Pitești și Câmpulung, peste Pasul Rucăr–Bran. În condiții bune faci cam trei ore, dar vinerea și duminica după-amiaza pe Valea Prahovei pot ieși ușor patru sau mai mult. Fără mașină, iei trenul CFR până la Brașov și apoi autobuzul spre Bran. Din Cluj-Napoca sunt circa 270 km (4,5–5 ore), din Iași circa 350 km (peste 6 ore), din Constanța circa 400 km (5–6 ore), din Timișoara circa 410 km (5,5–6 ore).
• Castelul Corvinilor: Hunedoara e la circa 165 km de Timișoara (aproximativ 2,5 ore), 175 km de Cluj-Napoca și 130 km de Sibiu, mare parte pe autostrada A1. Din București sunt peste 390 km, deci e o excursie separată. Cu trenul ajungi până la Simeria sau Deva, iar de acolo mai ai o bucată cu autobuzul sau taxiul.
• Poenari: se ajunge cu mașina pe Transfăgărășan (DN7C) dinspre sud, din Curtea de Argeș, de unde mai sunt circa 26 km. Din București faci aproximativ 180 km pe A1 până la Pitești și apoi spre Curtea de Argeș. Din Sibiu se trece peste munte doar când porțiunea înaltă a Transfăgărășanului e deschisă, adică în sezonul cald. Fără mașină practic nu ajungi.

Distanțele dintre cele trei sunt mari, iar transportul public între ele e lent, așa că pentru un circuit complet cel mai comod rămâne mașina, proprie sau închiriată.

Alte castele din România care merită un ocol

Dacă tot ajungi în Transilvania pentru Dracula, e păcat să vezi un singur castel. Acestea merită un ocol, iar la majoritatea dai de mult mai puțină lume decât la Bran.

Castelul Peleș din Sinaia

Exact opusul cetăților aspre de apărare: reședința de vară neorenascentistă a regilor României, construită între 1873 și 1914 și inaugurată în 1883. Are peste 170 de încăperi și treizeci de băi. Cea mai interesantă e însă partea tehnică: Peleșul a fost primul castel din lume alimentat complet cu electricitate produsă de propria centrală, construită chiar pe domeniu. E la circa 48 de kilometri de Brașov și chiar în drumul dinspre București pe Valea Prahovei, așa că îl poți lega de Bran într-un singur circuit.

Cetatea Făgărașului

O cetate masivă înconjurată de apă, între Brașov și Sibiu, începută în 1310 pe locul unei fortificații de lemn din secolul XII. Are și un capitol întunecat recent: în 1950, regimul comunist a transformat-o în închisoare pentru deținuți politici. Prin ea au trecut circa cinci mii de oameni, mulți au fost torturați, iar conform datelor disponibile 161 de deținuți au murit aici din cauza condițiilor, foștii deținuți vorbind însă de cifre mai mari. După restaurarea dintre 1965 și 1977, cetatea găzduiește azi un muzeu.

Cetatea Râșnov și Dino Parc

Cetatea țărănească de pe dealul dintre Brașov și Bran, unde vin mult mai puțini oameni și de unde priveliștea e mai frumoasă decât de la Bran. Chiar sub ea e Dino Parc Râșnov, cel mai mare parc cu dinozauri din sud-estul Europei și cea mai simplă cale de a transforma o zi cu castele într-un program și pentru copii.

Peștera Valea Cetății

Peșteră amenajată, aproape de Râșnov, cu o sală de concerte subterană în care se țin spectacole. Înăuntru sunt în jur de zece grade tot anul, așa că e o oprire binevenită într-o zi caniculară.

Castelul Bánffy din Bonțida

Reședință nobiliară barocă la nord de Cluj-Napoca, căreia i se spune Versailles-ul Transilvaniei. În comunism s-a degradat, iar acum e restaurat treptat, așa că îl vezi pe jumătate ruinat. Tocmai asta îi dă farmec.

Castelul Sturdza din Miclăușeni

Reședință neogotică în Moldova, care arată ca dintr-o poveste și e departe de traseele turistice principale. Dacă ești din Iași sau din zonă, e la mai puțin de o oră și jumătate de mers și merită pentru o zi liberă.

Ce spun legendele despre Dracula

În jurul Branului circulă câteva povești vândute drept istorie, deși au în comun cu ea doar numele. Merită să le știi, pentru că le vei auzi chiar acolo, de la ghizi și de la vânzătorii de suveniruri.

• Că Vlad a fost închis sau a locuit aici. Nedocumentat istoric. Vlad a trecut prin zona Branului în campanii militare, dar n-a deținut castelul și n-a locuit în el.
• Că Stoker a plasat aici acțiunea. Stoker n-a fost niciodată în Transilvania, iar castelul din roman nu seamănă cu Branul. Nu e documentat nici măcar că ar fi știut de el.
• Că i s-a spus dintotdeauna castelul lui Dracula. Porecla e de marketing și a apărut în secolul XX, când s-a văzut cât de bine arată Branul în fotografii.
• Că Vlad bea sânge. Vampirismul e adăugat de Stoker. Lui Vlad cel istoric i se reproșa trasul în țeapă, nu băutul de sânge.

Tu știi probabil mai bine decât noi că românii au o relație ambivalentă cu toată această industrie: aduce bani, dar umbrește istoria reală a țării și faptul că aici Vlad e văzut de cei mai mulți ca apărător împotriva otomanilor.

Unde te cazezi

Pentru că cele trei castele sunt fiecare în altă parte, nu există o bază universală. Alege în funcție de unde vrei de fapt să ajungi.

Brașov: cea mai bună alegere pentru Bran

Dacă mergi mai ales pentru Bran, stai în Brașov. E un oraș frumos, cu Biserica Neagră și Piața Sfatului, are cea mai bună ofertă de cazare din Transilvania și e la circa 25–30 de kilometri de Bran. De aici ajungi ușor și la Râșnov, în Bucegi sau la Sighișoara, deci e o bază bună pentru trei-patru zile.

• Centrul istoric pentru atmosferă și seri în oraș, dar ține cont că mașina o lași în parcare cu plată.
• Cartierele de sub Tâmpa, unde e mai liniște și mai ieftin, iar în centru ajungi pe jos.

Bran și împrejurimi: când vrei să fii primul la casă dimineața

Chiar în Bran și în vecinele Moieciu și Predeal sunt multe pensiuni și apartamente. Avantajul e unul singur, dar esențial: ajungi la castel imediat după deschidere, înaintea excursiilor de o zi din Brașov și București. Dezavantajul: după închiderea castelului satul se golește și nu prea ai ce face seara. În weekend și de sărbători, pensiunile din Bran și Moieciu se ocupă repede, așa că rezervă din timp.

Hunedoara și Deva: pentru Castelul Corvinilor

Castelul Corvinilor e în cu totul altă parte a țării, deci nu-l poți combina cu Branul. Te poți caza chiar în Hunedoara, unde oferta e limitată, sau în apropiere, la Deva, ori poți face o oprire aici pe drumul dintre Sibiu și Timișoara.

Curtea de Argeș și Sibiu: pentru Poenari

La Poenari se ajunge pe Transfăgărășan. Dinspre sud, cea mai apropiată bază e Curtea de Argeș, dinspre nord Sibiu, unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Cine vrea să prindă drumul liniștit poate dormi și la Bâlea Lac, sus pe munte, dar trebuie să rezervi cu mult timp înainte.

Cazarea din Brașov, Bran și din zona Transfăgărășanului o poți compara pe o singură hartă prin Stay22. În sezon, în weekendurile prelungite și în jurul Halloweenului rezervă din timp, pentru că atunci Branul e plin.

Când să mergi

• Mai, iunie și septembrie sunt cele mai bune luni: e cald, totul e deschis și e mai puțină lume decât în vârful sezonului. Ideal, într-o zi lucrătoare.
• Iulie și august înseamnă cele mai mari cozi la Bran și cele mai scumpe cazări în Brașov. La fel și minivacanțele de 1 Mai și Rusalii, când jumătate din București pare să plece spre munte.
• În jurul Halloweenului la Bran se organizează evenimente tematice și e extrem de aglomerat. Fie mergi intenționat pentru ele, fie eviți perioada.
• Iarna la Bran e liniște, iar castelul arată cel mai bine sub zăpadă. Porțiunea înaltă a Transfăgărășanului e însă închisă, deci din Sibiu nu treci spre Poenari. Dinspre Curtea de Argeș se poate ajunge, dar verifică dinainte dacă scara spre cetate e deschisă.

Ce să mai adaugi

• Brașovul, cu Biserica Neagră și Piața Sfatului, cea mai bună bază din Transilvania.
• Râșnovul, cetatea țărănească din drumul spre Bran.
• Sighișoara, cetatea medievală din patrimoniul UNESCO, unde, după tradiție, s-a născut Vlad.
• Peleșul din Sinaia, castelul neorenascentist care e opusul cetăților aspre și unul dintre cele mai frumoase din Europa.
• Sibiul și bisericile fortificate săsești din jur.

Dacă plănuiești un drum mai lung, îți prinde bine și lista noastră cu obiective turistice din România.