Munții din România: 12 masive, cele mai înalte vârfuri și ce trebuie să știi

Cum se împart munții din România

Prin România trece cea mai mare parte a arcului carpatic, iar munții acoperă cam o treime din suprafața țării. Asta probabil știi din școală. Pentru drumeții însă contează mai puțin geografia și mai mult caracterul fiecărei grupe, așa că iată cum le-am simțit noi:

• Carpații Meridionali, numiți și Alpii Transilvaniei. Partea cea mai înaltă și mai sălbatică, cu Munții Făgăraș, Retezat, Bucegi, Parâng și Piatra Craiului. Aici sunt crestele lungi, golașe, de peste 2.000 de metri.
• Carpații Orientali, care coboară de la granița cu Ucraina spre sud. Mai joși, mai împăduriți și cu un trecut vulcanic care se vede încă în peisaj.
• Carpații Occidentali, adică Munții Apuseni. Cei mai joși dintre cei trei, în schimb plini de peșteri, chei, fenomene carstice și sate risipite pe culmi.

12 masive din munții României în care merită să urci

Îți plac munții la fel de mult ca nouă, ideal fără coadă pe traseu? Atunci ai noroc că te-ai născut lângă ei. Pe unele trasee riști să întâlnești mai degrabă un urs decât un om, dar totul depinde unde mergi și când: Bucegii într-o sâmbătă de august sunt cu totul altă poveste decât Rodna într-o marți de septembrie.

1. Făgăraș

Cel mai înalt masiv din țară și, fără discuție, numărul unu. Aici se află Vârful Moldoveanu, cu 2.544 de metri cel mai înalt munte din România, iar foarte aproape e Negoiu. Creasta principală se întinde zeci de kilometri deasupra limitei pădurii, iar traversarea ei e una dintre cele mai frumoase drumeții de mai multe zile din Europa. Sub creastă sunt lacuri glaciare, printre care Bâlea Lac, unde ajungi pe Transfăgărășan sau, când drumul e închis, cu telecabina de la Bâlea Cascadă.

Făgărașul nu e ușor. Creasta e lungă, coborârile de urgență sunt departe una de alta, iar vremea se schimbă repede. Pentru traversarea completă socotește cinci până la opt zile și pregătește-te ca o parte din nopți să le petreci la cort. Din Sibiu ajungi la Bâlea Cascadă în aproximativ o oră și un sfert (circa 65 km), din București la Bâlea Lac în 4 ore sau mai mult, prin Curtea de Argeș, dar doar cât e deschis drumul, de regulă vara și începutul toamnei.

2. Retezat

Masivul cu cele mai multe lacuri glaciare din România: sunt zeci. Cel mai mare e Bucura. E parc național cu reguli mai stricte și natură sălbatică, iar șansa să vezi capre negre e reală. Mai liniștit decât Făgărașul, dar mai greu de ajuns: din Timișoara faci până la Cârnic cam 3 ore (circa 220 km), din Cluj sau din București drumul e sensibil mai lung. Cu trenul ajungi la Ohaba de sub Piatră sau la Pui, de acolo mai ai nevoie de transfer sau de mers pe jos.

3. Bucegi

Cel mai vizitat masiv, datorită accesului ușor din Sinaia și Bușteni, de unde urcă telecabinele. Pe platou stau Babele și Sfinxul, iar pe Caraiman, crucea monumentală. Din București ajungi la Bușteni în circa 2 ore cu mașina (aproximativ 145 km), cu trenul CFR pe Valea Prahovei e la fel de simplu. Partea proastă: în weekend și de sărbători DN1 se blochează, iar la telecabine se stă la coadă. Dacă poți, mergi în timpul săptămânii sau pornește foarte devreme.

4. Piatra Craiului

O creastă îngustă de calcar, lungă de peste douăzeci de kilometri, care arată ca un cuțit pus pe muchie. Traversarea e expusă, cu porțiuni echipate cu lanțuri și cabluri, deci cel mai aproape de ceea ce noi, în Cehia, numim ferrata. Punctul de plecare clasic e Zărnești, la circa 35 km de Brașov, unde ajungi și cu trenul. Bran e la un pas.

5. Apuseni

Carpații Occidentali, plini de peșteri, avene și platouri carstice. Aici e Peștera Scărișoara, cu ghețarul ei subteran, și chei pe care le traversezi prin apă. Munții sunt mai joși, dar peisajul e cel mai variat din toată țara. Din Cluj-Napoca ajungi în zona Gârda de Sus în circa 2 ore (95 km de drum șerpuit), din Timișoara în vreo 4 ore și jumătate.

6. Parâng

Tot în Carpații Meridionali, ceva mai la vest de Făgăraș, un masiv prin care trece Transalpina, cel mai înalt drum asfaltat din România. Creste largi, lacuri glaciare și mult mai puțină lume decât pe Făgăraș. Baza comodă e Rânca, la aproximativ 4 ore și jumătate de București. Vara, în weekend, pe Transalpina e trafic de oraș.

7. Ceahlău

Un munte singuratic în Carpații Orientali, pe care românii îl consideră sfânt. Se ridică deasupra lacului Izvorul Muntelui, de la barajul Bicaz, și de sus ai una dintre cele mai frumoase priveliști din țară. Pentru cei din Iași e cel mai la îndemână masiv adevărat: până la Durău faci cam 3 ore și jumătate (circa 170 km).

8. Rodna

Cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, cu Vârful Pietrosul Rodnei, de peste 2.300 de metri. E în nord, lângă Maramureș, și aici e liniște cu adevărat, chiar și în august. Baza obișnuită e Borșa, la vreo 3 ore și ceva de Cluj-Napoca (circa 170 km).

9. Maramureș și poalele Rodnei

Nu e o zonă de munte înalt, ci ținutul bisericilor de lemn din patrimoniul UNESCO, al căpițelor de fân și al satelor unde iarba încă se cosește cu coasa. Pentru cine vrea să lege muntele de peisaj și de oameni, e partea cea mai frumoasă a României.

10. Harghita și Călimani

Partea vulcanică a Carpaților Orientali, cu cratere, izvoare minerale și mlaștini de turbă. Aici e și Lacul Sfânta Ana, singurul lac vulcanic de crater din România. Din Brașov ajungi în mai puțin de două ore, din Iași drumul e lung, socotește 5 ore și jumătate sau mai mult.

11. Cheile Bicazului și Lacul Roșu

Chei prin care drumul se strecoară între pereți verticali, iar foarte aproape, Lacul Roșu, un lac de baraj natural din care ies și azi trunchiurile pădurii înecate. Din Iași ajungi în aproximativ 4 ore (circa 190 km), iar dacă vii din Moldova, se leagă ușor cu Ceahlăul într-un weekend prelungit.

12. Cazanele Dunării și Munții Almăjului

Cei mai sudici munți, lângă Dunăre, unde fluviul trece prin defileul de la Cazane. Pentru cei din Timișoara e o ieșire de weekend, până la Dubova sunt cam 3 ore și jumătate (circa 220 km). În apropiere sunt satele cehești din Banat, Sfânta Elena, Gârnic sau Eibenthal (în cehă Svatá Helena, Gerník, Eibentál), unde se vorbește și azi limba noastră, așa că pentru noi, ca cehi, e un motiv în plus să ajungem până acolo. Am scris un articol separat despre satele cehești din Banat.

Ce trebuie să știi înainte să urci în munții din România

Pe munte aici nu se merge chiar oricum. Traseele nu sunt peste tot bine marcate, iar animalele pe care le poți întâlni sunt dintre cele pe care ai prefera să le eviți. Probabil știi deja o parte din ce urmează, dar merită recapitulat.

Câinii ciobănești

Începem cu ei intenționat, pentru că sunt un risc mai real decât ursul și puțini se pregătesc pentru ei. La o stână pot păzi și cinci câini mari, iar treaba lor e să alunge orice se apropie. Nu fac diferența între lup și turist.

• Nu fugi niciodată și nu țipa.
• Oprește-te, întoarce-te cu fața spre câini și ocolește încet turma, pe departe.
• Ține bățul sau bețele de trekking în mână, dar nu le flutura.
• Strigă-l pe cioban, de obicei e prin apropiere și își cheamă câinii.

Urșii

În Carpații românești trăiește cea mai mare populație de urs brun din Europa. Cifrele concrete diferă însă mult: sursele internaționale vorbesc despre peste șase mii de urși, în timp ce autoritățile române lucrează, după numărători, cu un număr sensibil mai mare, despre care se poartă o dispută științifică și politică. Oricare ar fi adevărul, pentru drumeț concluzia e aceeași.

• Fă zgomot când mergi. Cele mai multe întâlniri neplăcute pornesc din surprindere.
• Nu umbla pe înserat și pe întuneric.
• Nu lăsa mâncarea lângă cort și nici în absidă.
• Nu hrăni niciodată ursul și nu opri pentru poză la marginea drumului. Exact așa a apărut problema de pe Transfăgărășan.
• Dacă întâlnești un urs, nu fugi, dă-te înapoi încet și vorbește cu voce calmă.

Mai pe larg am scris despre ei în articolul separat despre urșii din România.

Vremea

Pe crestele Carpaților Meridionali vremea se schimbă într-o oră, iar vara furtunile de după-amiază sunt regula. Pe Făgăraș, în plus, nu ai unde fugi: creasta e lungă, iar coborârile sunt departe. Pleci devreme dimineața, iar la prânz trebuie să fii deja pe coborâre sau la cabană. Dacă ți se întâmplă ceva, sună la 112 sau direct la Salvamont, 0SALVAMONT (0725 826 668).

Marcaje și hărți

Marcajele românești funcționează pe un principiu asemănător cu cele cehești, dar sunt mai rare și mai prost întreținute. Pe ceață le pierzi ușor, iar unele marcaje vechi duc în altă parte decât arată harta. Ia cu tine hartă pe hârtie și navigație offline și nu te baza pe semnal.

Unde să dormi în munții din România

Rețeaua de cabane există, dar e mai rară decât în Alpi, iar cabanele sunt de obicei mai simple. Pe crestele principale sunt și refugii și adăposturi, a căror stare diferă enorm. Ce înseamnă asta în practică:

• Pentru o traversare mai lungă ia cort și sac de dormit, chiar dacă plănuiești să dormi la cabană. Locurile sunt puține, iar rezervarea de multe ori nu funcționează, mai ales în weekendurile de vară.
• Apa rezolv-o pe parcurs. Pe creste sunt izvoare, dar nu peste tot, iar în verile secetoase seacă.
• Ia bani cash. La multe cabane nu poți plăti cu cardul.
• Camparea liberă e limitată în parcurile naționale, așa că verifică regulile parcului în care mergi.

Baza alege-o în funcție de masiv, pentru că distanțele sunt mari: Brașov pentru Bucegi și Piatra Craiului, Sibiu pentru Făgăraș, Cluj-Napoca pentru Apuseni și Baia Mare pentru Maramureș și Rodna. Un pat în hostel te costă orientativ 75–125 lei de persoană pe noapte, o cameră dublă în pensiune cam 225–375 lei cu mic-dejun, deci mult mai puțin decât în Alpi. În weekendurile de vară și de 1 Mai sau Rusalii, pensiunile de lângă munte se ocupă repede. Prețurile actuale le compari prin oferta de cazare din munții României.

Când să mergi în munți

• Iulie–septembrie: sezonul principal, când crestele sunt fără zăpadă și cabanele deschise. Cel mai bun e septembrie, când scad și furtunile, și aglomerația, mai ales după ce încep școlile.
• Iunie: la altitudine încă e zăpadă, iar lacurile glaciare sunt adesea înghețate.
• Octombrie: culori superbe și liniște, dar zilele sunt scurte și există riscul primei zăpezi.
• Iarna: doar pentru cei cu experiență și echipament de tură de iarnă. În Bucegi și pe Postăvarul sunt pârtii de schi.

Cum ajungi

Depinde mult de unde pleci. Din București cel mai la îndemână sunt Bucegii și Valea Prahovei, cu mașina sau cu trenul CFR spre Sinaia, Bușteni și Brașov (până la Brașov, cam 180 km). Din Cluj-Napoca ai aproape Apusenii, iar Rodna și Maramureșul la 2–3 ore. Din Iași te orientezi spre Ceahlău și Cheile Bicazului, pentru Carpații Meridionali socotește peste 5 ore doar până la Brașov. Din Timișoara sunt la îndemână Retezatul și Cazanele Dunării, iar la Sibiu ajungi pe autostradă în vreo 3 ore. Din Constanța drumul spre munte e cel mai lung, până la Brașov sunt aproape 400 km.

Trenul te duce bine pe Valea Prahovei, la Brașov, Sibiu sau Zărnești, dar între zonele montane transportul public e lent, așa că pentru majoritatea masivelor mașina rămâne cea mai practică variantă. Bazele cele mai bune pe zone: Brașov pentru Bucegi și Piatra Craiului, Sibiu pentru Făgăraș, Cluj-Napoca pentru Apuseni și Baia Mare pentru Maramureș și Rodna.